Psalmul 22
Psalm profetic al lui David despre Isus Cel Răstignit
Către Mai Marele cântăreților,
Dumnezeul Meu, o, Doamne, pentru ce M-ai părăsit,
pentru ce M-ai părăsit ?
Şi de ce Te depărtezi Tu, făr-ca plânsul să-Mi asculţi?
Ziua-ntreagă strig spre Tine şi Tu nu M-ai auzit,
strig şi noaptea, şi n-am pace de vrăjmaşii Mei cei mulţi,
de vrăjmaşii Mei cei mulţi...
Totuşi Tu eşti Cel Sfânt Doamne, Tu în slavă locuieşti,
Tu în slavă locuieşti.
Toţi părinţii noştri-n Tine se-ncredeau şi-i izbăveai.
Când strigau spre Tine, îi scăpai că mare eşti,
când se încredeau în Tine, de ruşine nu-i lăsai,
de ruşine nu-i lăsai...
Dar eu nu sunt om, ci vierme de ocară şi dispreţ,
tuturora de dispreţ.
Toţi cei ce Mă văd, de Mine îşi bat joc, clătesc din cap,
şi zic: ”S-a-ncrezut în Domnul ! De-ar avea la Domnul preţ,
mântuirea să-I dea Domnul de-acei care groapa-I sap,
de acei ce groapa-I sap.”
Tu M-ai scos din sânul mamei, şi M-ai pus la adăpost,
de-orice griji la adăpost.
Sunt de mic sub sfânta-Ţi pază, de-atunci Tu Mi-eşti Dumnezeu,
nu Te depărta de Mine, c-ajutor mereu Mi-ai fost,
că s-apropie necazul şi nu-i nime-n jurul Meu,
nime-n ajutorul meu.
O mulțime Mă-mpresoară, tauri mulți Mă înconjor,
niște tauri Mă-nconjor.
Cască gurile-mpotrivă-Mi ca și leu-nfuriat,
sunt ca apa ce se scurge, toate oasele Mă dor,
Mi-este inima ca ceara, se topește necurmat,
se topește necurmat!
Mă usuc ca lutul vara, limba-n gură-Mi s-a lipit,
s-a uscat și s-a lipit,
M-ai adus în țărna morții,
sunt de câini înconjurat,
Mă-conjor nelegiuiții, M-au străpuns, M-au pironit
și în mâini și în picioare ...
Oasele Mi-au numărat, Mi se văd la numărat,
ci pândesc, privesc la Mine,
Mi-mpart hainele-ntre ei ... Mi-mpart hainele-ntre ei,
și trag sorți pe-a mea cămașă, care să Mi-o ia întâi.
Dar, Tu, Doamne fii cu Mine, sub tăria-Ți să Mă iei,
vin degrabă și Mi-ajută și cu Mine să rămâi,
o, rămâi, rămâi, rămâi! ...
Scapă-Mi sufletu-Mi din săbii și viața de câinii răi,
de-acești câini turbați și răi.
Scapă-Mă din corn de bivoli și din gură de la lei.
Căci puterea Ta voi spune-o adunării printre-ai Tăi,
și vesti-voi al Tău Nume pururea-ntre frații Mei,
Doamne, printre frații Mei!
Cei ce-aveți de Domnul frică, lăudați-L și-L slăviți,
lăudați-L și-L slăviți ! ...
Voi, sămânța lui Israel și-a lui Iacov, pe vecii!
Căci El nu disprețuiește nicicând pe nenorociți,
nu se-ascunde, ci le-ascultă strigătele lor pustii,
când sunt singuri și pustii.
În mulțimea adunării, Tu vei fi cântarea Mea,
Doamne, tu cântarea Mea,
și-mplini-voi juruința printre cei ce Te-or iubi,
cei săraci de-ajuns mânca-vor și cu toți s-or sătura.
Câți pe Dumnezeu Îl cautăveșnic se vor veseli,
veșnic se vor veseli ...
Toate marginile lumii, cu aminte vor veni,
către Dommnul vor veni.
A popoarelor familii vor cădea-naintea Ta.
Căci a Lui e-mpărăția, peste tot va stăpâni.
Toți cei mari din lumea-ntreagă înainte-I vor cădea,
să se-nchine vor cădea ...
Și-o sămânță dintre oameni Lui Îi vor sluji cu dor,
cu un sfânt și mare dor,
și se va vorbi de Domnul tuturor câți vor mai fi.
Iar aceștia vesti-vor la un nesfârșit popor,
la toți câți se vor mai naște despre El se va vorbi,
despre El se va vorbi! ...
Versificare Traian Dorz